find . -name .svn -print0 | xargs -0 rm -rf
Source:
http://www.freshblurbs.com/recursively-removing-subversion-files
find . -name .svn -print0 | xargs -0 rm -rf
Source:
http://www.freshblurbs.com/recursively-removing-subversion-files
“Free software means software that respects the user’s freedom. (Think of “free speech”, not “free beer”.) Specifically, it means you have the four essential freedoms: (1) to run the program as you wish, (2) to study the source code, and change it to make the program do what you wish, (3) to redistribute exact copies, and (4) to distribute copies of your modified versions.” – Richard Stallman
Dacă te-ai întrebat vreodată ce este Linux, cum a apărut, cine l-a dezvoltat şi care este filozofia pe care se bazează, aceste două documentare îţi vor răspunde la întrebări.
De asemenea documentarele atrag atenţia asupra liniei subţiri care desparte conceptul free software de open-source.
Vizionare plăcută!
P.S.: Nişte legături utile pentru a aprofunda ideile principale din documentare:
O imagine ISO este un fişier de arhivă (imagine de disc) a unui disc optic care foloseşte un format ISO (International Organisation for Standardisation) convenţional.
Imaginile ISO se pot monta sub Linux folosind dispozitivul de ciclare (loop device). Este posibilă specificarea unui transfer de funcţii (pentru criptare/decriptare sau alte scopuri) folosind loop device.
Pentru a monta o imagine ISO pe Linux se foloseşte comanda mount:
su -
mkdir -p /mnt/disk
mount -o loop denumire_disc.iso /mnt/disk
cd /mnt/disk && ls -l
Dispozitivul de ciclare (loop device):
Este un pseudo-dispozitiv care face un fişier accesibil sunt formă de dispozitiv de bloc. Dispozitivele de ciclare sunt adesea folosite pentru a monta imagini ISO CD şi imagini floppy disc.
Montarea partiţiilor NTFS cu suport de scriere/citire este posibilă cu ajutorul driverului NTFS-3G ce foloseşte sistemul de interfaţă pentru fişiere FUSE.
Practic sunt trei metode prin care se pot monta partiţiile NTFS la bootarea Ubuntu. Teoretic funcţionează după acelaşi principiu, diferenţa constînd în experienţa utilizatorului şi nivelul de risc.
Prima metodă şi cea mai sigură este instalarea unui program lightweight din repozitoriu:
A două metodă este montarea partiţiilor NTFS din linie de comanda:
mount -t ntfs-3g /dev/sda1 /mnt/windows
note:
Ultima
metodă constă în modificarea manuală a fişierul /etc/fstab (nu e recomandat). Practic acelaşi lucru face şi programul descris în prima
metodă.
sudo cp /etc/fstab /etc/fstab.backup
gksudo gedit /etc/fstab
/dev/sda1 /mnt/windows ntfs-3g defaults 0 0
la sfîrşitul fişierului.
notă: înainte de asta testează dacă parametrii sunt corecţi:
mount -t ntfs-3g /dev/sda1 /mnt/windows